Pietrele s-au rostogolit

Nu mai stiu daca dadusem deja primul examen de admitere, dar stiu ca eram foarte tensionat. Si eu si parintii mei la fel. Tocmai se terminase BAC-ul dar partea mai nasoala abia urma sa inceapa. Seria de adminteri pe la diverse facultati de care a trebuit sa profit. Am simtit ca ea a profitat mai mult de mine, testandu-ma cat mai aproape de maxim. A fost o porcarie de fapt cu totul. De la cel mai tampit examen care exista in viata si care are scopul de a te introduce in viata, adica in furt, vrajeala, mita, dezamagire, pana la minunatele admiteri. Asa ca intre 2 examene, intre 2 meditatii, intre 2 intalniri si intre 2 seturi de emotii, sa intamplat ceea ce nu se astepta nimeni. 17 iulie 2007 a fost ziua judecatii pentru Romania, deoarece pentru cateva zile, cativa titani ne-au vizitat tara. O trupa care are o istorie mai lunga decat regii si domnitorii antichitatii, mai spectaculoasa decat piramidele si care a trecut prin mai multe decat au trecut chinezii cand au fost nevoiti sa construiasca marele zid. Enorma surpriza a fost anuntata undeva prin februarie cand destul de putina lume a crezut ca asa ceva este posibil in aceasta viata. Primele zvonuri au inceput sa apara de fapt chiar de prin noiembrie cand turneul lor era in mare mare voga. Anuntul parea cat se poate de serios si a devenit si mai serios atunci cand a fost anuntat oficial si pe programul de turneu al trupei si a devenit interesant cand au fost puse biletele in vanzare. Auzind ca asa se intampla in vest la concertele mari, am crezut ca nu prea conteaza ca sunt puse in vanzare 50000 de bilete, sau cate au fost ca nu stiu exact, si o sa fie o vanzare absolut fulger. Asa ca in ziua aparitiei la ora 10 dimineata, cred ca am fost printre primii care si-a luat bilet. Nefiind un mare mare fan Rolling Stones pana atunci am zis ca ar fii normal sa ascult si eu ceva mai mult, avand in vedere ca oricum am ceva mai bine de 4 luni la dispozitie sa o fac. Am ascultat destul de mult pana atunci incat sa imi pot face o parere mai exacta despre cum canta si am si vazut niste live-uri cu ei. Chiar vazusem pana atunci un live in care cantau cu Angus si Malcolm foarte reusit. Asa ca m-am dus la concert in cunostinta de cauza, stiind in mare parte la ce sa ma astept. Imi amintesc ca imi doream atat de mult sa merg la un moment dat incat imi faceam calcule cu cateva luni inainte ca nu conteaza ca am admiterea chiar in ziua concertului. Trebuia sa ajung la concert, indiferent de circumstante.
In dimineata zilei de 17, am fost foarte pe fuga si foarte stresat. Auzisem ca o sa se deschida stadionul pentru intrare pe la ora 4, asa ca am hotarat ca ar fii cel ma bine daca as fii acolo pe la 3 jumate. In drum sper stadion deja se puteau zari destui oameni care se vedea destul de clar unde se duc. Cu cat ma apropiam de stadion, in parcari incepusem sa vad cat mai multe masini din Ungaria si Bulgaria cu familii si tineri dornici sa vada sau revada pe Stones. La 3 jumate coada de la intrare deja avea vreo 300 de oameni, fara a pune la socoteala cei inca 500 care nu erau asa disperati dupa un loc in fata. A trebuit sa astept acolo alaturi de tata ceva mai mult timp, pentru ca se pare ca exista o problema cu bratarile pentru sectorul A de pe gazon si nu se dorea sa se faca confuzie. Putin dupa 4 si jumatate ne-au dat drumul in stadion, cand coada cred ca intrecuse cu bine vreo 3000 de oameni si fiind in graba sa prind cat mai repede locuri in fata, adica langa scena secundara avand bilet in sectorul B, am ajuns la un nou filtru, care a fost urmat de o poarta inchisa. Poarta nu a ramas inchisa mult timp pentru ca noi eram cateva sute, si doar 2 mamuti de la BGS. Continuand fuga nebuna, am reusit sa prindem locurile mult dorite, chiar in laterala scenei secundare. Accesul s-a facut destul de greu, pentru ca abia dupa ora 8 se putea spune ca atat zona de gazon cat si stadionul sunt pline. Si chiar asa au fost. Pline pana la refuz !!! Prima impresie a fost una foarte buna asupra organizarii si mai ales a scenei. Se stia de la inceputul turneului ca scena este una absolute incredibila, una din cele mai mari si mai complexe scene realizate vreodata de o trupa pentru un turneu. “Parcarea” care avea pe lateral cele doua “blocuri” te impresiona la prima vedere, indiferent in ce sector stateai. Intre cele doua blocuri era si un ecran destul de mare. Instalatiile de sunet erau…peste tot si nici nu indrazneam sa ma indoiesc de calitatea lor.
La nu foarte mult timp dupa ce am intrat, au inceput sa cante Iris, care au avut un recital destul de scurt si mai ales cu foarte putin public, fata de ce era afara. Bucuria lor a fost foarte mare, incat nu mai contau asa mult asemenea detalii. Din pacate nu au beneficiat decat de o foarte mica parte din boxe si s-a auzit destul de prost. Dupa o scurta pauza, au intrat pe scena cei de la “prea putin importanti ca sa tin minte cum ii chema”, care au avut un recital prea lung si despre care singura impresie pe care am avut-o a fost “ok, multumim paaaaaaaaa”. Asteptarile erau ca Rolling Stones sa intre pe scena la ora 8 dar asta nu s-a intamplat. Se pare ca inca si la ora 9 fara un sfert, lumea inca continua sa ajunga si sa intre pe stadion.

La 9 fix, odata cu lasarea serii, enormul ecran a prins viata, un zid de artificii au rasarit deasupra si pe scena, s-au aprins luminile si s-a auzit impunator pe tot stadionul chitara lui Keith Richards. Start Me Up a deschis unul din cele mai importante concerte care au fost vreodata in Romania. Multi din cei care erau acolo ascultau primele albume Stones cand aveau vreo 16 ani, asa ca imaginati-va care a fost media de varsta pe acolo. Bucuria publicului a fost enorma. Fiecare final de piesa aducea si mai multe aplauze si mai multa bucurie. Mick Jagger a fost cel putin surprinzator, salutand si chiar facand glume cu pulbicul, totul in limba romana. Energia pe care a avut-o pe tot parcursul concertului a fost absolute incredibila. Nu se oprea din dansat, fugit si iar dansat si iar fugit pe scena. Era absolut incredibil cata energie avea. Nefiind un fan, trebuie sa recunosc ca nu imi amintesc prea multe din piesele pe care le-au cantat dar va asigur ca toate au fost superbe. Au fost chiar si 2 piese din repertoriul personal al lui Keith Richards, doua balade foarte frumoase pe care le-a cantat acustic cu voce si chitara. Sper final, toti cei 4 s-au adunat pe bucata centrala a scenei, si de acolo scena sa ridicat si a inceput sa se deplaseze catre central stadionului, urmanda sa se opreasca exact in locul unde am stat eu. Asa ca am savurat 2 piese si jumatate avand in fata mea pe cei 4, la 3 metri distanta. A fost un feeling incredibil. Trebuie sa recunosc ca nu am auzit foarte bine piesele pentru ca a existat dezavantajul de a auzi monitoarele lor foarte tare si astfel am auzit destul de tare tobele. Mini-scena sa ridicat inainte de terminarea celei de-a 3-a piese pentru a-i duce inapoi pe scena mare pe cei patru, pentru ca incheia concertul care a durat fix 2 ore, nicio secunda mai mult. Efectele vizuale din tot timpul concertului m-au dat efectiv peste cap. Nu stiam ca exista asemenea ecrane si asemenea instalatii de lumini pentru a crea un asemenea spectacol. Daca aveau si lasere, puteam sa compare linistit concertul cu P*U*L*S*E-ul celor de la Pink Floyd. Chiar daca nu au fost lasere, efectele vizuale au fost absolut incredibile si de o calitate ametitoare. Efecte pirotehnice, lumini…nu stiu ce a lipsit. Sunetul a fost si el tot de nota 10+ bineinteles.
Concertul a fost exact cum s-a zis si exact cum m-am asteptat. INCREDIBIL
Am ramas cu o amintire foarte frumoasa, un tricou cu scena lor “de cartier” si o insigna cu sigla lor.
Rolling Stones au impus un standart timp de zeci de ani in lumea muzicii si dupa mai bine de 40 de ani de activitate inca impun standarde de calitate si maretie prin muzica lor efemera.