Catran

>> marți, 11 septembrie 2012


Unul din lucrurile care m-a cucerit in muzica live pe care am vazut-o la inceputuri...2004, 2005, au fost Medley-urile, mai ales cele pline de improvizatii. Big Mamou a fost un izvor constant de trupe care faceau medley-uri, mai ales catre sfarsitul concertelor cand parca tot universul muzical era inglobat intr-o singura piesa - o nebunie instrumentala incontrolabila, in care fiecare instrumentist de pe scena mai vrea sa arunce inca un solo care sa ridice publicul in picioare, in cazul in care nu era deja de la solo-ul anterior. Una din trupele romanesti care era extraordinara la asa ceva, a fost Midnight Express(stiu ca am mai vorbit in trecut despre ei). Un cocktail de instrumentisti foarte buni, care incepeau sa cante si mai bine dupa 3 ore si jumatate...de cantat. Unul din ultimele lor concerte, care a fost si probabil cel mai bun, a fost deschis chiar deschis in mod neasteptat cu un medley de aproape 40 de minute :) extaz absolut - imi amintesc cu mare placere faptul ca pe scena era si o orga Hammond, care a fost din punctul meu de vedere star-ul noptii. Nu am gasit din pacate niciun live cu Midnight Express, dar am gasit un alt medley superb, de la un concert memorabil, la care am avut onoarea sa fiu prezent.

Am platit pe atunci o suma foarte mare de bani pentru a intra la Blues pentru Tata, cumparandu-mi un bilet in primele randuri cu doar cateva ore inainte. Am avut emotii legat de acustica unui concert live cu boxe in Sala Mare a Teatrului National, dar ma bucur ca nu au fost confirmate. Unul din cele mai importante momente, desi in acelasi timp triste, a fost faptul ca unul dintre invitatii evenimentului a fost Florian Pittis, care a avut una din ultimele sale urcari pe scena, inainte de a ne parasi. In afara de el, pe scena au mai urcat Iris care au cantat o groaza de cover-uri, ceea ce se intampla foarte rar, Mike Godoroja&The Blue Spirit si Timpuri Noi.

Momentul de neuitat a fost cand cele doua trupe si-au unit fortele pentru a canta Catran de la Timpuri Noi, piesa pe care o consider una din cele mai bune creatii muzicale romanesti. Artanu a parasit scena si a lasat loc lui Mike Godoroja la voce si lui Marcian Petrescu, unul din cei mai buni muzicutisti din tara.

Catran a sunat exceptional, trupa ducand-o la total alt nivel, prin transformarea intr-un medley. Imbinand bucati de Santana, Led Zeppelin, Eric Clapton si nu in ultimul rand Doors, Catran a fost ridicata intre culmile atinse de creatiile legendarelor trupe mai ales prin chitara mereu surprinzatoare a tovarasului Iliescu - Dan de aceasta data. Sfarsitul, daca veti ajunge la el, este tot al 'Catran-ului', la fel ca in orice medley - piesa centrala de la care se pleaca este si cea care pune punct.

Timpuri Noi&Mike Godoroja
Catran Medley la Blues pentru Tata
26 martie 2007 - Teatrul National



Read more...

Freebird

>> miercuri, 11 iulie 2012


‎"Define irony. Bunch of idiots dancing on a plane to a song made famous by a band that died in a plane crash"



Nu stiu daca va amintiti, dar citatul acesta ii apartine personajului lui Steve Buscemi in Con Air, cantecul la care se referea fiind Sweet Home Alabama de la Lynyrd Skynyrd. Aveam vreo 10 ani cand am vazut filmul, fiind prima oara cand am auzit si de trupa, ani mai tarziu descoperind southern rock - genul inventat de ei, o combinatie infailibila intre rock, blues si contry, toate mixate in atmosfera unica a anilor '60-'70.

Am gasit ceva mai devreme o imagine de pe 9gag, care m-a facut sa imi amintesc de una din piesele pe care atunci cand o ascult, nimic altceva nu mai exista pentru mine. 

Doar acel moment. Piesa in sine, Freebird, isi are radicinile in locul in care au izvorat cam toate piesele compuse atunci - in realitatea vietii membrilor trupei.

Freebird este ca o opera de arta ce trebuie savurata ca atare. Un inceput calm - un preludiu instrumental care trebuie doar sa te introduca in atmosfera povestii, urmat de expunerea povestii reale, cu ajutorul versurilor. Atmosfera o asociez cu statul pe un sezlong, singur pe o plaja infinita alaturi doar de mare, cu vantul care iti sufla prin urechi ocazional, doar ca sa iti aminteasca ca nu visezi. In continuare, piesa incepe sa se construiasca - se foloseste de gandurile si amintirile noastre adunand parca energie pentru ceea ce va urma. Motivul sederii pe sezlong singur, poate chiar cu o bere infinita in mana si pierdut in ganduri, este unul care probabil va continua sa apara; dar piesa nu ne lasa sa ne golim...berea si sa ne pierdem. Undeva povestea ne da puterea evadarii. In a doua jumatatea a ei, piesa descrie nu sfarsitul, ci un nou inceput - un nou rasarit de soare. O evadare catre o noua lume. Pasarea va zbura din nou. O bucata instrumentala parca nesfarsita, care inspira LIBERTATE si pofta de viata. Imaginile spun totul. Trupa are o energie molipsitoare; iar publicul...este genial. As da orice sa fi trait asemenea momente, pentru ca acei oameni chiar au trait acele vremuri si acea muzica. Finalul piesei, daca il putem numi asa, reprezinta -posibilitati infinite- pentru noi insine, pentru viitor.

Va doresc o vacanta placuta; nu doar inca o vara trecuta, ci o vara plina de viata, de zambete si de libertate !!


Read more...
echoeofrock's Profile Page

  © Blogger templates Romantico by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP