OUTATIME
>> duminică, 5 aprilie 2009
“If my calculations are correct, when this baby hits eighty-eight miles per hour... you're gonna see some serious shit.”
Acum vreo 100 de ani oamenii de stiinta si-au dat seama ca Universul e format din mai mult de 3 dimensiuni. Fata-spate, dreapta-stanga si sus-jos. Asa a aparut in calculele matematice si fizice timpul. O dimensiune care nu poate fi controlata dar care are un rol esential in orice fel de transformare cunoscuta sau necunoscuta din Univers.
Bineinteles ca din clipa in care a fost luat in calcul timpul a aparut dorinta de a il controla si astfel inifintele posibilitati in care aceasta putere extraordinara ar putea fi folosita. Totusi oamenii de stiinta si-au dat seama de posibilele paradoxuri care ar putea aparea si de liniaritatea timpului care teoretic nu trebuie alterata. Orice s-a intamplat asa ramane si nu poate fi modificat sub nicio forma. Exista mai multe concepte legate de calatoria in timp a obiectelor, oamenilor si a masinariilor, metodelor si consecintelor pe care aceste promenade in timp le-ar putea avea.
Posibilitatile de a calatori in timp au fost enuntate de-a lungul anilor. O posibilitate este o calatorie realizata in spatiu cu viteza mai mare decat viteza luminii; alta posibilitate este prin wormhole-uri (suna aiurea gauri de vierme – m-am obisnuit cu ele si din Stargate), gauri negre, dilatarea timpului si cred ca mai sunt destule. In literatura si filme au fost folosite in principal aceste concepte dar si adaugate diverse gadget-uri, aparate, unele bazate chiar pe explicatii logice dar totusi nerealizabile in realitate. Fenomenul a dus la formularea catorva posibile paradoxuri care ar aparea in cazul in care cineva ar calatori in timp, cum ar fi: paradoxul gemenilor care este un experiment imaginar in care un geaman calatoreste cu o nava spatiala la viteza foarte mare, atata timp cat celalalt ramane pe Pamant. Teoretic, la intoarcerea pe Pamant, cel care a calatorit in spatiu va fi mai batran. Fascinant. Alt paradox des folosit in filme este cel al bunicului care presupune calatoria cuiva in trecut, si omorarea bunicului sau, inainte ca acesta sa o cunoasca pe viitoarea bunica si astfel tatal lui nici sa nu fie conceput. Acest lucru ar duce bineinteles la disparitia lui din existenta. Teoretic imposibil. Ceea ce destul de simplu ar duce la imposibilitatea clara a unei calatorii in timp.
Concepte despre calatoria in timp au fost exprimate atat de oamenii de stiinta cat si in literatura universala de-a lungul timpului. Literatura si imaginatia scriitorilor a fost cu mult inaintea cercetarilor stiintifice in acest domeniu, primele scrieri in acest domeniu aparand cu secole inainte. Exemplul meu favorit din literatura este A Christmas Carol a lui Charles Dickens care este o poveste care ii aminteste batranului Scrooge care sunt adevaratele valori in viata, amintindu-i de trecut, aratandu-i ce a ajuns si ducandu-l in viitorul sumbru care il asteapta. Totul se dovedeste a fi un vis pana la urma, intr-o poveste plina de pilde. Ulterior scriitorilor de carti, aceasta tema a fost folosita si este in continuare folosita de catre scenaristi in filme. Tema a fost tratata cu foarte mare seriozitate, fiind bazata pe concepte reale care erau explicate pe cat posibil in film dar si in diverse comedii cu rol pur recreativ.
Tema este aplicata destul de des pentru ca lumea este foarte interesata si fascinata de ideea calatoriei in timp sau a oricarei posibilitati de a il manipula. Filmele care au tratat serios tema au avut un succes la box-office destul de mare, in general, sau chiar au intrat in topurile celor mai bune filme. Printre acestea: 12 Monkeys, in care s-a incercat o calatorie in trecut pentru salvarea omenirii de la un virus letal; Planeta Maimutelor, un film fascinant dupa care au fost facute o sumedenie de variante; Minorty Report care a avut o tema interesanta despre acel departament de Precrime, faptasii fiind arestati inainte sa comita crima (ce tare era ecranul ala pe care se „juca” Tom Cruise !!!!); Deja Vu, in care calatoria in timp a reusit, schimband cursul evenimentelor; The Time Machine care a vrut sa arate ca orice ai face nu poti modifica cursul evenimentelor; cum ti-e scris asa se intampla. Sa nu uitam de incredibilul Terminator in care s-au facut atatea eforturi pentru a-l omori pe John Connor. Am lasat pentru sfarsit favoritul meu, unul din filmele mele preferate, Back to the Future. Ideea calatoriei in timp i-a venit lui Doc prin inventarea acelui "flux capacitor" care a fost montat pe un DeLorean, creand astfel o masina a timpului. Avea nevoie de o reactie nucleara pentru a crea 1.21GW de electricitate care erau transferati in "flux capacitor...which...makes time travel possible".
In cele 3 filme, care de fapt sunt unul singur, avand continuitate intre ele, au fost folosite o groaza de concepte legate de calatoria in timp. Paradoxul bunicului a fost tema principala a primului film, care era mai mult „al tatalui”, de fapt. Au fost introduse mai multe realitati paralele in care personajele tot ajungeau unde nu trebuie, lucrurile sfarsind uneori chiar tragic pentru prietenii lor, familiile lor. Concluzia la care s-a ajuns de multe ori a fost cat de periculoasa este calatoria in timp si cum acea masina a timpului trebuie distrusa. O faza foarte foarte interesanta in film este cea in care Marty trebuie sa cante pe scena in locul chitaristului trupei, pentru a salva relatia parintilor lui. Ultima piesa este una propusa de el si anume una care este teoretic compusa exact in anul in 1955, acela in care el se intoarce in timp. Piesa este Johnny B. Goode, o piesa cantata de Chuck Berry. In film, chitaristul ranit este chiar varul lui Chuck Berry care il suna pentru a asculta aceasta piesa incredibila. In realitate, Chuck Berry chiar a ascultat aceasta piesa cantata de un necunoscut care dupa aceea a disparut necerand nici un drept de autor asupra piesei, nici chiar dupa ce ea a devenit una din piesele de referinta in rock’n’roll. De asemenea, Marty s-a intors in prezentul lui adica in 1985 dupa ce a cantat acolo piesa. Este una din legaturile mele preferate cu realitatea facuta intr-un film despre calatoria in timp.
Legat de realitati paralele un exemplu de film care mi-a placut si care a tratat foarte serios aceast lucru a fost Butterfly Effect care a aratat cat de putin trebuie sa schimbi la un moment dat pentru a schimba totul. Motto-ul filmului a fost : „Se spune ca ceva atat de mic precum bataia din aripa a unui fluture poate in final sa cauzeze un taifun in cealalta parte a lumii.” Teoria Haosului. Filmul s-a bazat tot pe calatoria in timp, pana la urma, dar cu accent pe diferentele enorme pe care le poate cauza o alegere foarte mica facuta de cineva la un moment dat.
Trebuie neaparat sa calatoresti fizic in timp? E posibil sa calatoresti doar cu mintea in timp? Previziunile, profetiile sunt ferestre catre trecut sau viitor, sau sunt doar roade ale imaginatiei? Oracolele exista de mii de ani in toata lumea. S-au incercat sa se gaseasca, bineinteles, explicatii logice pentru puterile pe care le aveau cei care preziceau si, de multe ori, s-a dovedit ca aceste profetii facute de oracole erau legate de folosirea unor substante halucinogene sau gaze cu acest efect ce ieseau din pamant in acea zona. Deci, nimeni nu avea, de fapt, puterea sa prezica viitorul sau sa vorbeasca cu spiritele dovedindu-se a fi doar un foarte bun actor cu o putere de convingere destul de mare. Veridicitatea prezicerilor era incerta, posibilele asemanari ale evenimentelor cu acestea fiind simple coincidente. Totusi, exista anumiti profeti ale caror scrieri sunt interpretate si astazi si sunt asociate cu intamplari reale.
Exista multiple idei si concepte ale unor lucruri care nu dupa mult timp au fost reale. Acestea nu sunt neaparat legate de previziuni ci doar de niste idei trasnite pe care le-a avut cineva odata si le-a publicat sub diverse forme. De exemplu, Jules Verne a scris despre calatoria in viitor, in spatiu, in aer sau in apa cu cateva zeci de ani inainte ca toate sa se implineasca. Ceea ce pe vremea lui era SF, acum este pentru noi realitate. Poate nu avem inca submarine de structura lui Nautilus dar, ideile lui au fost impresionante si a fost foarte aproape de ceea ce urmat sa se inveteze in urmatorii zeci de ani. Imi amintesc ca si Doc din Back to the Future era fan Jules Verne si in ultima secventa si-a prezentat copiii pe care ii numise Jules si Verne. Si in prezent se intampla asemanator. Inventiile oamenilor de stiinta se bazeaza pe ideile unor scriitori care au zis „de ce nu?”; si asa, in 10 ani, chiar mai putin avand in vedere ritmul de evolutie, acea fantezie devine realitate. Nu m-as mira sa incep sa aud de existenta unui Batman sau Iron Man in curand, asta daca nu exista deja.
Avand in vedere toate acestea, oamenii tot cred ca intr-o zi se va inventa, cu adevarat, calatoria in timp. Toata lumea isi doreste asta. De cate ori nu spunem „daca as putea sa mai aleg o data, as alege altceva”? Extraordinar de des!! Dar de unde stii ca acea alegere ar fi fost pana la urma mai buna? Acest lucru este accentuat in teoria haosului pe care am mentionat-o mai sus. Putem ajunge la concluzia ca exista o infinitate de realitati paralele si tu traiesti doar in una care se bazeaza pe alegerile tale dar si pe cele ale celor din jurul tau. Care este decizia corecta? Nu exista decizie corecta. Exista doar decizia ta. Oamenii spera ca daca ar fi fost altfel, totul ar fi fost bine, dar nu ai niciun fel de control asupra consecintelor pe termen lung. Totusi, unele lucruri sunt facute sa fie intr-un anumit fel si asa o sa fie orice ai face.
Mai dubios sau nu, tot articolul asta am vrut sa il scriu inspirat de o conferinta despre armele viitorului si am fost surprins de cat de asemanatoare sunt cu cele din filmele pe care le vedeam acum 10 ani. Ma rog…am visat si ceva legat de calatoria in timp aseara. Am legat totul si uite ce a iesit. Am dat-o din Cola-n Pepsi. Daca te intereseaza conferinta este mai jos.
Ce crezi despre calatoria in timp si despre puterea de a schimba evenimentele? Astept o parere cat de scurta daca te simti inspirat.
2 comments:
ADD ME! ADD ME!
„SSssstt !!!! Don’t wake them!!!!!”
Te las deci cu celebrul îndemn
a cinematografiei contemporane: SOUND OF THUNDER
fără să vorbeşti de piatra de referinţă a genului şi chiar
la el, dar de al doilea... nu există să vorbeşti de timetravel
Iar dacă pentru primul, hai pot să înteleg că nu te-ai gândit
să zici Groundhog Day fără să zici Window of Oportunity).
Primul este Groundhog Day (şi binenţeles, nu poţi
lucru inadmisibil:
În încheiere vreau să te atenţionez că ai omis 2 filme,
până acum noroc cu vizitatorii noştii din viitor?
se numeşte trecut şi acum se va numi prezent, de ce nu am dat
cum să călătorim în timp şi că vom călători în ceea ce atunci
‚succesurile’ în secolul XX. Şi dacă am convenit că vom descoperi
când acestea se ridică, să ne observăm greşelile şi
observăm strămoşii vânând mamuţi, să fim la baza piramidelor
oceanul şi populând uscatul, să vedem dinozaurii, să ne
umane – să fim martori primelor forme de viaţă părasind
în trecut – măcar pentru curiozitatea atât de specifică rasei
există nici un temei să credem că nu vom încerca o întoarcere
puţin îndepărtat vom reuşi să călătorim înapoi în timp, nu
Mai apare o întrebare. Dacă prin viitorul mai mult sau mai
Leonard Mlodinow – O mai scurtă istorie a timpului)
mişcându-se pe o buclă închisă în spaşiul timp” (Stephen Hawking,
create şi apoi anulându-se reciproc, ca pe o singură particulă
„puteţi privi o pereche particulă-antiparticulă, amândouă
în timp, iar o antiparticulă se mişcă înapoi în timp, astfel
că teoreticienii consideră că o particulă se mişcâ înainte
să ajungem până acolo. De ce zic ,ŞI pentru oameni’? Pentru
calătoria în timp şi pentru oameni, dacă ne vom da şansa
Va mai trece mult timp probabil pană când va fi posibilă
consecinţă şi a deciziilor noastre.
ajute să evadeze. Toate evenimentele sunt irefutabil :)
SG-1 nu au schimbat prezentul pentru că Hammond a DECIS să-i
numea elegant în Lost ‚the variables’, deciziile noastre.
destinul modelează prezentul şi viitorul, ci, aşa cum Faraday
triste gânduri. Însă, dacă mai cugetăm puţin, vedem că nu
scris, ceea ce mie personal îmi pare una dintre cele mai
predestinat şi nimic din ce facem nu poate schimba ce este
periculoasă se alătură şi ideea destinului: totul este
generat de însăşi încercarea de a-l schimba, pe atât de
atragătoare şi seducătoare îmi este ideea prezetului care este
interesantă mi se pare ideea unui timeline imuabil, pe cât de
Butterfly Effect, Deja Vu, Minority Report etc. Pe cât de
treabă azi... În cealaltă tabără se aliniază Back to the future,
mda... Lost... dar nu comentam Lost pt că vreau să mai am şi altă
conturat) ... şi sincer alt exemplu nu mai vine în minte... a...
se dovedeşte a fi cea care generează vitorul aşa cum era el
informaţiilor din viitor, însă în final chiar acesastă tentativă
– se joacă chiar cu ideea de a schimba trecutul pe baza
în filme precum 12 Monkeys (apropo genial filmul SPOILER WARNING
în toate celelalte episoade din Stargate care implică timetravel-ul;
timp se ‚rescrie istoria’. Exemple din prima variantă se gasesc
mai des în cinematrografie este acela că prin întoarcerea în
întoarcerea lor în timp. Celalt concept, pe care l-am regăsit
evenimentele deja se petrecuseră... nimic nu s-a schimbat prin
el) s-a întâmplat sau (pentru ea) se va întâmpla. Toate
înmăneze la rândul ei biletul, exact aşa cum ştia că (pentru
biletul – pentru ca aceasta, călătorind înapoi în timp să-i
aşteaptă până când observă aceeaşi rană pentru a îi înmâna
unde unul dintre subordonaţi este chiar femeia aceia... şi
ajunge general în fruntea unui proiect top-secret – Stargate –
şi observă la femeia care îi înmânează biletul o rană. Peste ani
lui, adresat lui, care ii cere să ajute prizonierii să evadeze
tânăr căpitan primeşte de la nişte străini un bilet cu scrisul
trecutul. Să privim firul narativ din perspectiva lui Hammond:
consecinţele acestora deja se consumaseră: ei NU pot schimba
toate evenimentele generate de ei prin întoarcerea în timp şi
prin această narare: chiar şi înainte de a se întoarce în timp,
biletul lui Carter.. şi observă rana acesteia. Ce am urmărit
de un tânăr căpitan Hammond care îşi recunoaşte scrisul pe
se întoarce în prezent. Sunt ajutaţi să scape din arestul armatei
în 1969 – timetravel :). Episodul urmăreşte încercarea lor de a
Trecând prin wormhole, SG-1 ajung... tot în camera porţii, dar
pe care să nu-l deschidă decât după ce vor trece prin poartă.
Carter. Chiar înainte să plece generalul îi dă acesteia un bilet
memorabil) observă o rană recentă a unui membru al echipei,
un talent aparte care a conturat în decursul a 8 ani un pesonaj
Hammond) ( în altă ordine de idei RIP Don S. Davis – un actor cu
„general Hammod”, mi se pare sec şi antistargate să zic generalul
general Hammond (îmi cer scuze dar după ce 8 ani în care am auzit
se prezintă în următoarea ordine: urmând să plece într-o misiune,
îmi face mie mai multă plăcere: Stargate :). În 1969 evenimentele
interesant primul. Dar despre ce vorbesc: să exemplific cu ce
cea mai mare parte după cel urmă, însă mie mi se mare mai
concept după principiul terţului exclus (eee.. m-am dat mare?),
implică timetravel-ul se poziţionează spre unul sau celălalt
alt concept diametral opus. Am observat că orice poveste care
timetravel. Spre surprinderea mea însă, aceeaşi idee– timetravel,
– sez 5 – în care producătorii se joacă din nou cu ideea de
time favorites. A urmat o pereche: 2010 – sez 4 – şi 2001
mai bine regizate şi închegate episoade şi unul dintre my all
serial în care este introdus timetravel-ul, unul dintre cele
Stargate (ce sezon.. ce vremuri...). Este primul episod din
film, în minte îmi vine episodul 1969 din sezonul 2 din
pruducţii: Alien şi Stargate. Aşa că, înainte de orice alt
vedere cinematografic, copilăria mea a fost marcată de două
dau seama că e vineri... deci datoria cere. Din punct de
scrierea... mă gândesc că nu e încă vineri... după care îmi
citeam postul, iar acum, când am ajus efectiv la partea cu
post. Timetravel.... mă simţeam atât de inspirat când îţi
Bun mi-am facut datoria să te laud puţin. Acu hai cu ultimul
în ultimul rând un puzzle al personalităţii tale.
O lectură plăcută, subiecte cu arie comună de interes şi nu
coperta... aşa şi acum nu m-am oprit decât la ultimul post.
’Metode Numerice’ şi nu m-am oprit decât după ce am deschis
când le-am terminat, la fel ca atunci când m-am apucat de
ca atunci când m-am apucat de 24 şi nu m-am oprit decât doar
episod de stargate şi nu m-am oprit decât după 3 zile, la fel
hai dă-i bătaie. La fel ca atunci când am început cu primul
încep fix cu ultimul post... fixez pe linku cu arhive .... şi
dar hai... dc tot am ajuns până aici... şi cum nu puteam să
lung.... foarte lung... pentru cât aveam eu chef să citesc...
rapid pe google... ajung pe prima pagină... ultimul post...
.. blogu lu’ ovi... hai măh să citesc şi eu”. Dau un search
Chiar şi acum, maniera în care m-am apucat a fost ... „ Aaa!!
poate... poate...
la nivel înalt, poate lipsa mea de intersecţie cu blogurile,
de mult. Poate latura mea antisocială, poate o conspiraţie
acum în urmă nici nu îmi dau seama ce dracu mi-a luat atât
m-ai tot rugat să arunc o privire pe blogul tău. Uitându-mă
Scriu acum, în al doisprezecelea ceas, după ce luni de zile
Trimiteți un comentariu